Mămici

Trombofilie în sarcină: ce înseamnă, cine se testează și când e nevoie de heparină

Trombofilia în sarcină nu înseamnă automat injecții zilnice. Ce spun ghidurile despre testare, tipurile de trombofilie, heparină și semnele de tromboză.

Gravidă discutând cu medicul despre trombofilia în sarcină

Diagnosticul de trombofilie în sarcină sună îngrijorător, dar pentru multe viitoare mame înseamnă mai ales o sarcină urmărită mai atent, nu neapărat injecții zilnice. Trombofilia este o tendință mai mare a sângelui de a forma cheaguri, iar sarcina, prin schimbările ei firești, adaugă un risc în plus. Contează tipul de trombofilie, istoricul personal și cel din familie. Mai jos găsești ce spun ghidurile medicale despre testare, tratament și semnele care cer ajutor imediat.

Te-ar putea interesa și

Ce este trombofilia și de ce contează în sarcină

Trombofilia este o tulburare care crește tendința de tromboză, adică de formare a cheagurilor în vene sau artere. Poate fi ereditară, moștenită de la unul dintre părinți, sau dobândită, apărută de-a lungul vieții. Testele pentru formele ereditare se fac, de regulă, o singură dată în viață.

În timpul sarcinii, sângele se coagulează mai ușor, o adaptare naturală care protejează mama de sângerări mari la naștere. Reversul este un risc mai mare de tromboembolism venos (TEV), adică tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară. Potrivit protocolului clinic privind tromboprofilaxia în sarcină aprobat în 2025 de Ministerul Sănătății din Republica Moldova, TEV apare la 1–2 din 1.000 de sarcini, iar între 40% și 60% dintre emboliile pulmonare apar după naștere.

Același document arată că aproximativ jumătate dintre cazurile de TEV din sarcină au fost asociate cu o trombofilie moștenită, deși aceste anomalii, luate împreună, apar la cel puțin 15% din populație. Cu alte cuvinte, trombofilia e frecventă, iar cele mai multe femei care o au nasc fără nicio tromboză. Riscul există pe toată durata celor aproximativ 40 de săptămâni de sarcină și rămâne ridicat în primele săptămâni după naștere.

Tipuri de trombofilie: ereditare și dobândite

Formele ereditare cele mai cunoscute sunt mutația factorului V Leiden, mutația G20210A a genei protrombinei și deficitele de proteină C, proteină S și antitrombină. Factorul V Leiden este cea mai frecventă, cu o prevalență care variază în Europa de la 2–3% până la 10–15% în unele zone.

Dintre formele dobândite, cea mai importantă în sarcină este sindromul antifosfolipidic (SAF), o boală autoimună. Spre deosebire de trombofiliile ereditare, SAF este legat și de complicații ale sarcinii: pierderi repetate de sarcină, naștere prematură, restricție de creștere a fătului, desprinderea prematură a placentei sau preeclampsie severă cu debut precoce.

Medicii împart trombofiliile în forme cu risc scăzut și forme cu risc crescut. Clasificarea diferă puțin de la un ghid la altul (de exemplu, ghidul de tromboembolism venos avizat de Colegiul Medicilor din România încadrează unele deficite altfel), așa că interpretarea rezultatelor o face un medic hematolog.

CategorieExempleCe înseamnă, de regulă, în sarcină
Risc scăzutFactor V Leiden heterozigot, mutația protrombinei G20210A heterozigotăSupraveghere fără anticoagulante, dacă nu există TEV în antecedente sau alți factori de risc
Risc crescutFactor V Leiden homozigot, combinația factor V Leiden + protrombină, deficit de antitrombinăHeparină cu greutate moleculară mică în doză profilactică, conform planului stabilit de medic
DobândităSindromul antifosfolipidicTratament stabilit după istoricul de tromboză și de pierderi de sarcină

Cine ar trebui testată pentru trombofilie în sarcină

Testarea nu se face de rutină tuturor gravidelor. Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor recomandă, în buletinul despre trombofiliile ereditare în sarcină, testarea femeilor care au avut deja un episod de tromboză și a celor cu o rudă de gradul I (mamă, tată, frate, soră) cu o trombofilie cu risc crescut.

Protocolul din Republica Moldova adaugă situația în care o rudă de gradul I a avut o tromboză fără cauză evidentă sau legată de estrogeni înainte de 50 de ani. Același ACOG nu recomandă testarea pentru trombofilii ereditare doar pentru că o femeie a avut o pierdere de sarcină, preeclampsie, desprindere de placentă sau un copil mic pentru vârsta gestațională. După pierderi repetate de sarcină sau o naștere a unui făt mort se pot căuta, în schimb, anticorpii antifosfolipidici. ACOG mai precizează că nu există dovezi suficiente pentru testarea polimorfismelor MTHFR în evaluarea riscului de tromboză.

Momentul contează. Ideal, analizele se fac în afara sarcinii, la distanță de un episod de tromboză și fără tratament anticoagulant, pentru că unele rezultate se modifică. De exemplu, nivelul proteinei S scade natural pe măsură ce sarcina avansează. Dacă știi că ai risc, discută cu medicul încă dinainte de sarcină sau imediat după un test de sarcină pozitiv.

Tratamentul: când se recomandă heparina

Medicamentul de bază în sarcină este heparina cu greutate moleculară mică, administrată prin injecții subcutanate. Ghidurile citate mai sus spun că anticoagulantele orale directe nu se folosesc în sarcină și în alăptare, iar warfarina este evitată în timpul sarcinii.

Pe scurt, conduita arată așa:

  • trombofilie cu risc scăzut, fără tromboză în antecedente: supraveghere, fără anticoagulante în sarcină; după naștere, tratament doar dacă apar alți factori de risc;
  • trombofilie cu risc crescut: heparină în doză profilactică, de obicei continuată și după naștere;
  • tromboză în antecedente: plan individual, stabilit împreună cu hematologul, ideal înainte de sarcină;
  • sindrom antifosfolipidic cu pierderi de sarcină sau tromboze: heparină, uneori asociată cu aspirină în doză mică, inclusiv 6 săptămâni după naștere.

Ghidul românesc precizează că, atunci când heparina se începe în sarcină, se continuă până la 6 săptămâni după naștere. Doza și durata le stabilește doar medicul, pe baza unui scor de risc care include vârsta peste 35 de ani, obezitatea, fumatul, sarcina multiplă, fertilizarea in vitro, operația cezariană sau imobilizarea. Tot de aceea orice medicament nou, inclusiv cele pentru o banală răceală, se discută cu medicul care îți urmărește sarcina, la fel cum alegi cu grijă, în sarcină, remediile pentru răceală.

Dacă vrei anestezie epidurală, spune din timp echipei de la maternitate că faci heparină. ACOG recomandă o pauză de aproximativ 12 ore după doza profilactică și de 24 de ore după doza ajustată înainte de anestezia neuraxială.

Semnele de tromboză pe care nu trebuie să le ignori

Indiferent de diagnostic, e bine să recunoști semnele unui cheag. Serviciul public de sănătate britanic descrie simptomele trombozei venoase profunde astfel:

  • durere pulsatilă într-un singur picior, de obicei în gambă sau coapsă;
  • umflarea unui singur picior;
  • piele roșie, albăstruie sau mai închisă la culoare în zona dureroasă;
  • vene umflate.

Dacă la aceste semne se adaugă respirația grea sau durerea în piept, poate fi vorba de o embolie pulmonară, pentru că cheagul a ajuns la plămâni. În acest caz suni imediat la 112. Umflarea ambelor picioare spre seară e frecventă în sarcină, dar un singur picior umflat și dureros trebuie văzut de medic în aceeași zi. Alte ghiduri despre sarcină și primii ani cu bebelușul găsești în secțiunea mămici.

Viața de zi cu zi cu trombofilie în sarcină

Dincolo de tratament, câteva obiceiuri simple ajută circulația. Mișcarea zilnică, plimbările scurte și pauzele la birou contează, mai ales la drumurile lungi cu mașina sau cu avionul, când imobilizarea crește riscul. Hidratarea are și ea rolul ei: deshidratarea apare printre factorii de risc din protocoalele medicale, la fel ca vărsăturile severe din sarcină, așa că alimentația din timpul sarcinii și lichidele merită urmărite.

Fumatul și kilogramele în plus cresc riscul de tromboză, așa că renunțarea la țigări și o creștere în greutate urmărită de medic sunt utile. Ciorapii de compresie pot fi recomandați în unele situații, dar alegerea lor se face cu medicul.

Sfat: Dacă ai trombofilie sau o rudă apropiată a avut tromboză, spune asta de la prima consultație și cere un plan scris: ce analize faci, dacă ai nevoie de heparină, cât timp și ce se întâmplă la naștere. Păstrează planul cu tine în ultimul trimestru, ca echipa de gardă să știe imediat ce tratament urmezi.

Contracepția de după naștere merită și ea discutată din timp. Ghidurile spun că metodele cu estrogen cresc riscul de tromboză și sunt contraindicate la femeile cu sindrom antifosfolipidic, așa că medicul îți poate propune alternative.

Te-ar mai putea interesa și

Întrebări frecvente despre trombofilia în sarcină

Trombofilia înseamnă că voi pierde sarcina?

Nu. Studiile mari citate de ACOG nu susțin o legătură între trombofiliile ereditare și pierderea sarcinii, preeclampsie sau restricția de creștere a fătului. Excepția este sindromul antifosfolipidic, care are tratament specific.

Trebuie să fac injecții cu heparină toată sarcina?

Nu neapărat. La trombofiliile cu risc scăzut, fără tromboză în antecedente, ghidurile recomandă de obicei doar supraveghere. Heparina se indică la formele cu risc crescut, după o tromboză sau la anumite cazuri de sindrom antifosfolipidic.

Pot alăpta dacă fac tratament anticoagulant?

Da, în majoritatea cazurilor. Ghidul avizat de Colegiul Medicilor din România arată că heparina cu greutate moleculară mică și antivitaminele K pot fi folosite în alăptare, în timp ce anticoagulantele orale directe sunt contraindicate.

Ce analize se fac pentru trombofilie?

De obicei se caută factorul V Leiden, mutația protrombinei G20210A, deficitele de antitrombină, proteină C și proteină S, iar la nevoie anticorpii antifosfolipidici. Lista exactă o stabilește medicul, în funcție de istoricul tău.

Ce medic se ocupă de trombofilia în sarcină?

Medicul obstetrician urmărește sarcina, iar rezultatele analizelor de trombofilie le interpretează medicul hematolog. Planul de tratament se face, ideal, împreună.

Vezi tot din Mămici

Comentarii

Niciun comentariu încă. Scrie primul!

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate înainte de publicare. Toate câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nu se publică.

Parteneri România 174