Mastita in alaptare – tot ce trebuie sa stii

Ce este mastita?

Mastita este o inflamatie a tesutului mamar care poate aparea in timpul alaptarii, afectand aproximativ 10% din femeile care alapteaza. Acesta este un procent semnificativ, avand in vedere numarul mare de femei care opteaza pentru alaptare la nivel global. De obicei, mastita este cauzata de o infectie bacteriana, cum ar fi Staphylococcus aureus, desi poate aparea si din cauza unui blocaj al canalelor galactofore. In cele mai multe cazuri, mastita se manifesta prin simptome precum durere, roseata, umflare si caldura locala in zona afectata.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), alaptarea corecta si igiena adecvata sunt esentiale pentru prevenirea mastitei. OMS incurajeaza, de asemenea, educatia mamelor cu privire la tehnicile corecte de alaptare pentru a reduce riscul de blocare a canalelor si, implicit, a mastitei. Este important ca mamele sa primeasca sprijin si informatii adecvate, deoarece mastita poate duce la intreruperea prematura a alaptarii, ceea ce poate avea consecinte negative asupra sanatatii nou-nascutului.

Cauze comune ale mastitei

Cauzele mastitei sunt multiple si diverse, insa ele pot fi clasificate in principal in doua categorii: infectioase si neinfectioase. In ceea ce priveste cauzele infectioase, bacteriile sunt cele care patrund in tesutul mamar prin crapaturile sau leziunile mameloanelor, cauzand inflamatie si infectie. De obicei, bacteriile implicate in acest proces sunt prezente in mod natural pe piele, dar devin problematice atunci cand intra in contact cu tesuturile interne.

Cele mai frecvente cauze neinfectioase includ:

• Blocarea canalelor galactofore: Aceasta apare atunci cand laptele nu este drenat eficient, ducand la stagnarea si acumularea sa in san. Acest lucru poate provoca inflamatii si dureri locale.
• Tehnica incorecta de alaptare: Pozitionarea necorespunzatoare sau atasarea inadecvata a copilului la san pot duce la o evacuare incompleta a laptelui.
• Compresia externa: Purtarea unor sutiene prea stramte sau presiunea exercitata de centurile de siguranta pot contribui la blocarea canalelor.
• Oboseala si stresul: Acestea pot afecta sistemul imunitar al mamei, facand-o mai susceptibila la infectii.
• Intervale lungi intre alaptari: Daca bebelusul nu se hraneste suficient de frecvent, laptele poate sa stagneze, ceea ce poate duce la mastita.

Simptomele mastitei

Simptomele mastitei pot varia in intensitate, dar in general, mamele afectate vor experimenta o combinatie a urmatoarelor manifestari:

Unul dintre cele mai evidente simptome este durerea severa si sensibilitatea in zona afectata a sanului. Aceasta poate fi insotita de caldura locala si roseata, indicand inflamatia. In mod similar, pot aparea si umflaturi, ceea ce face ca sanul sa para mai mare sau mai greu decat de obicei.

Alte simptome frecvent intalnite includ:

• Febra: Temperatura corporala poate creste peste 38 de grade Celsius.
• Frisoane: Acestea insotesc adesea febra si indica o reactie sistemica a corpului la infectie.
• Oboseala generalizata: Din cauza efortului imun al organismului de a lupta impotriva infectiei.
• Disconfort general: Acesta poate include dureri musculare si articulare.
• Crapaturi sau leziuni ale mameloanelor: Aceste leziuni pot fi atat o cauza cat si un simptom al mastitei.

Diagnosticul mastitei

Diagnosticul mastitei se bazeaza in principal pe simptomele clinice observate, precum si pe istoricul medical al mamei. Medicul va efectua de obicei un examen fizic pentru a verifica semnele de inflamatie si infectie, cum ar fi roseata, umflatura si sensibilitatea la atingere. In unele cazuri, poate fi necesara o analiza a laptelui pentru a identifica bacteriile cauzatoare de infectie.

Uneori, pot fi necesare analize de sange pentru a evalua nivelul de leucocite si a confirma prezenta unei infectii. In situatii rare, in special daca simptomele nu se amelioreaza cu tratamentul initial, pot fi indicate imagini ecografice pentru a exclude formatiuni abcesuale sau alte complicatii.

Este important ca diagnosticul sa fie rapid si precis, deoarece un tratament intarziat sau inadecvat poate duce la complicatii mai grave, cum ar fi un abces mamar. Diagnosticarea timpurie si tratamentul corespunzator sunt cruciale pentru a asigura o recuperare rapida si a permite mamei sa continue alaptarea.

Tratamentul mastitei

Tratamentul mastitei depinde de severitatea simptomelor si de cauza subiacenta a inflamatiei. In cazurile usoare, mastita poate fi gestionata cu masuri de auto-ingrijire si schimbari in tehnica de alaptare. Cu toate acestea, in cazurile mai severe, poate fi necesara interventia medicala.

Masurile de auto-ingrijire includ:

• Aplicarea de comprese calde: Acestea ajuta la ameliorarea durerii si deschiderea canalelor galactofore.
• Masajul delicat al sanului: Acest lucru ajuta la ameliorarea blocajelor si la stimularea fluxului de lapte.
• Odihna adecvata: Odihna permite corpului sa se recupereze si sa lupte impotriva infectiei.
• Hidratarea corecta: Consumul adecvat de apa ajuta la mentinerea productiei de lapte.
• Continuarea alaptarii: Aceasta faciliteaza drenajul laptelui si previne agravarea blocajelor.

Daca simptomele nu se amelioreaza in 24-48 de ore sau daca acestea sunt severe, medicul poate prescrie antibiotice pentru a trata infectia bacteriana. Este important sa se urmeze intocmai tratamentul prescris pentru a evita recidivele. In situatiile grave, daca se formeaza un abces, poate fi necesara drenarea chirurgicala.

Prevenirea mastitei

Prevenirea mastitei este deosebit de importanta pentru a asigura o experienta de alaptare fara probleme si pentru a evita intreruperea prematura a alaptarii. Exista mai multe strategii pe care mamele le pot adopta pentru a reduce riscul de a dezvolta mastita.

Aceste strategii includ:

• Asigurarea unei tehnici corecte de alaptare: Atasarea corecta a copilului la san este esentiala pentru un flux constant si eficient al laptelui.
• Evitarea intervalelor lungi intre alaptari: Este important ca bebelusul sa fie hranit la cerere pentru a preveni acumularea laptelui in sani.
• Schimbarea frecventa a pozitiei de alaptare: Acest lucru ajuta la drenarea uniforma a intregului san si previne blocajele.
• Mentinerea unei igiene corespunzatoare: Spalarea mainilor inainte de alaptare si ingrijirea mameloanelor ajuta la prevenirea infectiilor.
• Reducerea stresului si odihna adecvata: Acestea contribuie la mentinerea unui sistem imunitar sanatos si la prevenirea infectiilor.

Impactul mastitei asupra alaptarii si relatia mama-copil

Mastita poate avea un impact semnificativ asupra procesului de alaptare si asupra relatiilor emotionale dintre mama si copil. Durerea si disconfortul asociate cu mastita pot descuraja mama sa continue alaptarea, ceea ce poate duce la intreruperea prematura a acestui proces. Potrivit unui studiu publicat in “Journal of Human Lactation”, pana la 20% dintre femeile care experimenteaza mastita decid sa intrerupa alaptarea din cauza durerii si a frustrarii.

Alaptarea nu este doar un mod de a satisface nevoile nutritionale ale copilului, dar este si un moment important pentru a intari legatura emotionala dintre mama si copil. Intreruperea alaptarii din cauza mastitei poate afecta aceasta relatie, generand stres si anxietate. Este esential ca mamele sa primeasca sprijinul necesar pentru a naviga prin aceste dificultati, fie prin consiliere de alaptare, fie prin suport emotional din partea familiei si a profesionistilor in sanatate.

In concluzie, mastita este o afectiune comuna si serioasa care necesita atentia si ingrijirea corespunzatoare. Cu informatiile corecte si un plan de tratament adecvat, majoritatea femeilor pot depasi acest obstacol si pot continua alaptarea, oferind astfel beneficii nutritionale si emotionale de nepretuit copilului lor.